In timp ce el sta si se uita la ea indepartandu-se, simte o pierdere. Cum e posibil, se intreaba, sa iti fie dor de cineva pe care ai tinut la distanta, ca atunci cand nu va mai fi, sa nu-ti fie dor? Atunci si-a dat seama ca voia doar o parte din acea persoana si nu tot, nu in intregime. Iar acum nu -si poate justifica faptele, doar prin faptul ca... asta e viata. In unele nopti solitare, se gandeste la ea. Iar unele nopti solitare si ea se gandeste la el. In unele nopti, aceste ganduri apar in acelasi moment, iar cei doi au o legatura fara sa stie. Dar ... asta e viata!
